Scena politică românească este zguduită de un nou scandal cu ramificații internaționale, care aduce în prim-plan posibila imixtiune a unor interese externe în politica internă a țării. În centrul acestei furtuni se află bistrițeanul Bogdan Ivan, ale cărui acțiuni ridică semne de întrebare majore privind siguranța națională și suveranitatea României.
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan — fost consilier al președintelui CJ Bistrița-Năsăud și deputat ales din județ înainte de a intra în Guvernul Bolojan —, a ajuns în centrul unui scandal care depășește granițele politicii interne și atinge, cel puțin ca ipoteză de lucru, chestiunea suveranității economice a României. Scandalul, declanșat de o anchetă a cotidianului american Wall Street Journal, a dus deja la o plângere penală pentru trădare depusă împotriva sa. Iată ce e fapt confirmat, ce e reacție oficială și ce rămâne, deocamdată, doar acuzație.
Acuzații grave la adresa unei ambasadoare SUA și un joc de culise primejdios
Conform unor dezvăluiri ale ziarului american Wall Street Journal, preluate de presa din România, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle (apropiată de cercul MAGA și de Donald Trump) s-a certat cu ministrul grec al Energiei, referindu-se la căderea iminentă a guvernului român. Răspunzând ministrului grec, Guilfoyle (fosta logodnică a lui Donald Trump jr.) ar fi declarat: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, făcând referire la prăbușirea iminentă a executivului de la București.
Fraza a fost interpretată în presa română drept o sugestie că Washingtonul ar fi influențat, prin ambasadoare, demiterea guvernului Bolojan — căzut în mai, prin moțiunea comună depusă de PSD și AUR.
Aceste afirmații incendiare, de o gravitate excepțională, deschid o cutie a Pandorei în privința motivelor reale care au stat la baza depunerii și votării moțiunii de cenzură comune PSD-AUR, având în vedere poziționările anterioare ale celor două partide. Această manevră a dus la demiterea guvernului Bolojan în luna mai 2026.
Legătura cu Bistrița: dosarul gazelor americane și proiectul de la Doicești
Nucleul disputei este proiectul numit Coridorul Vertical, prin care companii americane (Venture Global) și greco-americane (consorțiul Atlantic-SEE LNG) urmăresc să vândă gaze naturale lichefiate din SUA către România și regiune, la prețuri adesea peste cele de piață. Iar aici intervine, documentat, Bogdan Ivan:
- 16 ianuarie: ca ministru al Energiei, Ivan a trimis scrisori președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan, cerând semnarea unui acord guvernamental pentru achiziția de GNL american prin intermediarul Nova Gas&Trade, solicitând inclusiv „un mandat explicit” de negociere „cu sprijinul” SRI. Cererile au fost, potrivit G4Media, temperate atât de Cotroceni, cât și de Palatul Victoria.
- 11 februarie: Ivan a convocat conducerile Transgaz și Romgaz într-o teleconferință în care a încercat să le determine să cumpere GNL american prin intermediari greci și români
- 31 martie: Ivan a participat, alături de Sorin Grindeanu, ambasadoarea Guilfoyle și consilierul prezidențial Florin Vlădică, la o întâlnire la restaurantul Isoletta din București, în perioada în care PSD pregătea ieșirea din coaliția de guvernare
La baza acestui conflict se află interese majore în domeniul energetic, mai precis proiectul „Coridorul Vertical”. Acest coridor vizează transportul gazelor naturale din SUA către țările din regiune, inclusiv România. Potrivit investigațiilor jurnalistice, problema centrală a fost prețul acestor gaze americane, adesea mai mare decât cel al pieței. Fostul premier Ilie Bolojan s-ar fi opus ferm achiziționării acestor gaze la prețuri necompetitive, susținând ideea ca România să rămână țară de tranzit și să cumpere doar la nevoie, mai ales în contextul în care, din 2027, țara noastră va beneficia de gaze din abundență din zăcământul Neptun Deep.
În contrast cu poziția premierului, fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, ar fi făcut eforturi susținute pentru a forța achiziția acestor gaze, transmițând scrisori către președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, solicitând semnarea unui acord guvernamental cu SUA pentru cumpărarea de gaze naturale lichefiate. Mai mult, Ivan ar fi convocat conducerile Transgaz și Romgaz la o teleconferință, încercând să convingă producătorul român de stat să achiziționeze gaze din SUA prin intermediari. Fostul ministru al Energiei, ar fi cerut chiar un mandat de negociere cu sprijinul SRI, invocând necesitatea de a evita un „blocaj diplomatic” cu SUA.
Acțiunile lui Bogdan Ivan, suprapuse peste interesele promovate de Kimberly Guilfoyle și companiile din jurul său, creează tabloul unei posibile coordonări care ridică suspiciuni serioase. De altfel, Ivan a fost fotografiat alături de Guilfoyle și de Sorin Grindeanu, președinte al PSD, la un restaurant din București în luna martie, chiar în perioada în care se pregătea demiterea guvernului.
Bogdan Ivan a mai fost implicat, ca “vârf de lance”, într-un alt proiect energetic “american” – proiectul Doicești. Coincidență sau nu, partenerul comercial român este firma Nova Power&Gas, din același grup E-Infra, deținut de către antreprenorii români Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.
Lansat în 2021-2022, proiectul prevede șase module NuScale, tehnologie americană, cu o capacitate totală de 462 MW, pe locul fostei termocentrale pe cărbune. Compania de proiect, RoPower Nuclear, este deținută în părți egale de statul român, prin Nuclearelectrica, și de firma privată Nova Power&Gas, din grupul E-INFRA.
Calendarul inițial promitea punerea în funcțiune în 2029. Realitatea a fost alta: decizia finală de investiție adoptată în februarie 2026 a preconizat darea în exploatare a primului modul în iulie 2033, iar finalizarea întregii centrale în decembrie 2034. Între timp, analizele preliminare au arătat că prețul energiei produse la Doicești ar depăși prețul pieței, punând sub semnul întrebării rentabilitatea investiției de miliarde de euro.
Pe partea de finanțare, planul de a atrage investitori externi a eșuat de asemenea: Ministerul Energiei a respins de două ori intrarea în acționariat a fondului sud-coreean DSPE Beta Private Equity Fund. Nici clienții comerciali promiși inițial nu s-au materializat, iar Fluor Corporation, contractată pentru studiul FEED 2, s-a retras ulterior din acționariatul NuScale.
Până acum, la Doicești s-au cheltuit peste 240 de milioane de dolari, mare parte din bani pe studii, iar terenul fostei termocentrale a fost cumpărat cu 24 de milioane de euro chiar de la Nova Power&Gas, partenerul privat din joint-venture — o structură care, deși legală, a ridicat semne de întrebare privind independența deciziilor de investiție.
În vară, premierul interimar Ilie Bolojan a plasat răspunderea pentru bani asupra conducerii Nuclearelectrica, spunând că aceasta nu s-a asigurat că investițiile făcute au un rezultat viabil și că, în final, s-a constatat că investiția necesară este una uriașă, iar prețul la care energia nucleară ar fi fost produsă este mai mare decât cel din piață. Consecința administrativă a venit în august, când directorul general Cosmin Ghiță a demisionat, după ce un corp de control guvernamental a identificat deficiențe legate de parteneriatul dintre Nuclearelectrica și Nova Power&Gas în cadrul RoPower Nuclear.
Bogdan Ivan a respins ferm interpretarea de eșec, avertizând că declarațiile despre „bani aruncați” pot afecta relația strategică dintre România și Statele Unite în domeniul energiei nucleare, și susținând că țara este cu doi sau trei ani înaintea altor state europene pe acest tip de tehnologie. Un aspect notabil, semnalat de presa de specialitate, este că fostul ministru ar fi mers dincolo de simpla susținere publică: potrivit Nuclear Engineering International (NEI) Magazine, deși conducerea Nuclearelectrica ceruse aprobarea acționarilor pentru un studiu de comparare a tehnologiilor SMR alternative — o măsură de reducere a riscului legat de dependența de NuScale — Ministerul Energiei, sub Bogdan Ivan, ca acționar majoritar, a respins prin vot acest demers, obligând compania să rămână pe traseul tehnologic stabilit în 2022..
“Despite former Energy Minister Bogdan Ivan instructing representatives to vote down the technology review and force the project forward, Nuclearelectrica noted that discussions with the Ministry regarding actual financial support and state guarantees have yielded no concrete results. Because NuScale’s system is a FOAK deployment, it creates a difficult hurdle for lenders. International investors are hesitant to back the project until a definitive Engineering, Procurement, and Construction (EPC) framework allocates the financial risks to parties with the capital to absorb them. These include design-performance failure, module delivery delays, and severe cost escalations. Since the Ministry refuses to let Nuclearelectrica benchmark cheaper or less risky technologies, the project is trapped in a development loop: it has political momentum, but almost no contractual or banking certainty”
Dincolo de disputa politică Bolojan-Ivan, faptele sunt greu de contestat: sute de milioane de dolari cheltuiți în mare parte pe studii, termene de finalizare amânate cu cinci ani față de promisiunea inițială, un preț al energiei estimat peste piață, investitori externi respinși de chiar ministerul care ar fi trebuit să-i atragă, și o structură de guvernanță în care ministrul Energiei a intervenit direct pentru a bloca o evaluare tehnică nefavorabilă proiectului pe care îl susținea politic.
Indiferent dacă termenul potrivit e „eșec” sau „recalibrare”, pentru contribuabilul român rezultatul concret, la acest moment, este un teren cumpărat, studii plătite și o centrală care, șase-șapte ani mai devreme promisă pentru 2029, nu are încă nici finanțare, nici clienți, nici un calendar credibil de construcție.
Coridorul energetic vs. suveranitatea națională: unde tragem linia?
Este indubitabil că dezvoltarea unui coridor energetic suplimentar pe ruta Grecia-Bulgaria-România poate reprezenta un avantaj strategic și economic major pentru țara noastră. Diversificarea surselor de energie este esențială pentru securitatea națională.
Cu toate acestea, promovarea unor interese energetice, fie ele și ale unui partener strategic precum SUA, nu poate și nu trebuie să se facă prin șantaj politic sau prin imixtiunea în treburile interne ale statului român. Demiterea unui guvern legitim ales, orchestrată sau influențată de interesele financiare ale unor entități străine, fie ele guvernamentale sau corporatiste, depășește granițele jocului politic democratic.
Dacă acuzațiile apărute în presa internațională și analizate de presa românească se dovedesc a fi adevărate – și anume că o moțiune de cenzură a fost declanșată la comanda sau cu susținerea activă a unui terț statal sau a reprezentanților acestuia –, atunci nu mai vorbim despre simple negocieri comerciale, ci despre o acțiune gravă împotriva suveranității României. Indiferent cum se numește acel terț, o astfel de acțiune poartă un singur nume în vocabularul oricărui stat democratic și independent: trădare națională.
Surse: Wall Street Journal – https://www.wsj.com/articles/kimberly-guilfoyle-mystery-man-energy-5adeb541?mod=hp_lead_pos7
NEI Magazine – https://www.neimagazine.com/news/doicesti-smr-debate-intensifies/
Video screenshots: Flash paparazzi