Lipsa banilor pentru ambulanțe: Bistrița-Năsăud, printre cele 17 județe aflate în criză de finanțare
Serviciile de ambulanță din România traversează o criză bugetară fără precedent, iar județul Bistrița-Năsăud se numără printre cele mai afectate. Potrivit informațiilor făcute publice la mijlocul lunii septembrie 2026, 17 servicii județene de ambulanță au rămas fără fonduri suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile curente, iar soluțiile găsite de Ministerul Sănătății sunt, deocamdată, doar temporare.
Pentru Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Bistrița-Năsăud, începutul lunii octombrie ar putea aduce o criză fără precedent. Resursele financiare alocate pentru acest an au fost complet epuizate, și, în lipsa unei finanțări rapide, serviciul s-ar putea vedea nevoit să reducă numărul de intervenții. Impactul asupra cetățenilor deserviți ar fi unul direct și potențial fatal, în condițiile în care, la urgențele medicale, fiecare minut contează.
Ce se întâmplă în cele 17 județe
Gheorghe Chiș, președintele Federației Naționale Sindicale Ambulanța, a declarat pentru News.ro că 17 servicii de ambulanță din toată țara nu mai au buget pentru a acoperi cheltuielile necesare lunii septembrie. Printre județele afectate se numără Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Brăila, Caraș-Severin, Călărași, Galați, Hunedoara, Ialomița, Teleorman, Timiș și Tulcea, alături de alte câteva.
Problema nu ține doar de luna septembrie: nici trimestrul al treilea nu a fost acoperit integral în cele 17 servicii de ambulanță cu bugetul care ar fi trebuit repartizat, potrivit analizei realizate la ședința trimestrială a federației, de la începutul lunii septembrie.
Cauzele crizei
Sindicaliștii explică situația printr-un lanț de decizii bugetare de la nivel central. Chiș a precizat că bugetul serviciilor de ambulanță ar fi trebuit asigurat de guvern, prin Ministerul Sănătății, la nivelul anului trecut, repartizat pe cele patru trimestre, dar 2026 a debutat cu restricții, limitări și economii, astfel încât s-a alocat un buget mult mai mic decât era necesar. Acest lucru a obligat serviciile de ambulanță să transfere bani din trimestrele următoare către cele cu probleme financiare imediate, o soluție care nu mai avea unde să continue.
Bani doar pentru salarii, până în noiembrie
Federația a depus la minister o cerere de suplimentare a bugetului pentru cheltuieli materiale — combustibil, reparații, medicamente, materiale sanitare — de aproximativ 90-100 de milioane de lei (formulat inițial ca „90.000-100.000 de lei” în declarația citată, dar din context reiese vorba despre milioane, având în vedere amploarea cheltuielilor la nivel național). Ministerul a confirmat că este la curent cu problema și a asigurat finanțarea cheltuielilor salariale inclusiv pentru luna noiembrie, rămânând neacoperită doar luna decembrie. Pentru partea de cheltuieli materiale însă, cele 17 servicii — inclusiv Bistrița-Năsăud — rămân descoperite pentru lunile septembrie-decembrie.
Soluția de avarie a ministerului
Pentru a evita blocarea activității, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat o soluție temporară: relocarea a 98 de milioane de lei de la alte capitole ale ministerului — programe de sănătate și fondul de salarii al medicilor rezidenți — pentru a acoperi funcționarea unităților de primiri urgențe, a serviciilor de ambulanță și plata salariilor pe luna octombrie. Ministrul a recunoscut însă limitele acestei măsuri: este o soluție care rezolvă finanțarea doar pe termen scurt, până la sfârșitul lunii octombrie, iar golul creat în bugetele de unde s-au luat banii va trebui acoperit printr-o rectificare bugetară, posibilă doar cu un guvern cu puteri depline. Potrivit acestuia, mai sunt necesare 980 de milioane de lei pentru ca toate cheltuielile Ministerului Sănătății să fie acoperite până la finalul anului.
La nivel local, situația confirmă tensiunea: la UPU-SMURD București, de pildă, bugetul alocat pentru 2026 a fost cel mai mic de până acum, iar reprezentanții spun că, deși cu greu, reușesc să asigure strictul necesar doar până la jumătatea lunii octombrie.
Ce urmează
Riscul major, avertizează sindicaliștii, este pentru trimestrul al patrulea, dacă țara nu va avea un guvern funcțional care să poată opera o rectificare bugetară. Chiș a explicat că există un fond de rezervă de 10% din bugetul trimestrului patru, obligatoriu prin legea bugetului de stat, dar suma nu este mare raportată la cheltuielile de iarnă, care sunt de regulă ridicate. Într-un scenariu de blocaj financiar total, prioritatea ar rămâne strict asigurarea urgențelor de gradul zero, cod roșu, în timp ce transporturile și transferurile de pacienți non-urgente ar putea rămâne neonorate.
Pentru Bistrița-Năsăud, ca și pentru celelalte 16 județe aflate pe listă, perioada critică pare gestionabilă pe termen scurt datorită fondului de rezervă al ministerului, dar viitorul finanțării rămâne legat direct de formarea unui guvern stabil și de o rectificare bugetară așteptată încă din vară.