(NU) avem răspunsul autorităților cu privire la dezastrul de pe DN 17
Drumul Național 17, pe porțiunea Bistrița – Pasul Tihuța, arată „ca după război”, deși a fost reabilitat la finalul anului 2025. I-am întrebat pe reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj, în grija cărora se află secțiunea DN 17, cum e posibil ca șoseaua să arate atât de rău la nici măcar un an de la reabilitare, în timp ce secțiunea de continuare a traficului, înspre și dinspre județul Suceava, arată impecabil, deși a fost reabilitată în 2022!
Întrebare Redacția Bârgău.ro: – Care au fost cerințele tehnice de reabilitare a porțiunii din DN 17, cu caracteristicile de delimitare geografică de mai sus, în corelare cu a) datele de rezistență a vechii structuri (fundația DN) și cu b) procesul de reabilitare derulat de DRDP Iași (2022) pe segmentul Piatra Fântânele (granița de județ BN-SV) – Vatra Dornei – Mestecăniș?
Răspuns DRDP Cluj:
- “a) Pe DN 17, sectorul cuprins între Bistrița și Piatra Fântânele, respectiv între km 68+000 și km 116+000, tipul de lucrări efectuate în perioada 2024-2025, au fost de întreținere periodică. Lucrările de întreținere periodică sunt lucrări care se execută periodic și planificat, în scopul compensării parțiale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, în conformitate cu clasificarea și definirea lucrărilor prevăzute în Normativul privind întreținerea și repararea drumurilor publice, indicativ AND 554/2002. Lucrările proiectate și executate pe sectorul de drum menționat în perioada 2024-2025 au avut ca obiect lucrări și servicii de întreținere periodică a drumurilor publice, constând în realizarea covoarelor bituminoase din mixtură asfaltică MAS 16, cu frezarea prealabilă a unui strat de 4 cm. Cerințele tehnice care au stat la baza proiectării acestor lucrări au fost stabilite în funcție de Rapoartele de evaluare a stării tehnice întocmite periodic în conformitate cu prevederile Normativului Instrucțiuni tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne – ind. CD 155. Totodată, stabilirea soluției de intervenție a avut în vedere adoptarea unei strategii de execuție de tip curativ, aplicabilă, de regulă, în condițiile unui buget restrictiv, prin prioritizarea intervențiilor necesare pentru remedierea degradărilor existente și menținerea drumului în condiții corespunzătoare de exploatare și siguranță a circulației.
b) Pe acest sector de drum (n.r.: în jud. Suceava) au fost realizate, de asemenea, lucrări de întreținere periodică – Covoare bituminoase MAS 16 cu frezare 4 cm.”
Practic, DRDP Cluj confirmă faptul că lucrările desfășurate pe ambele versante ale Pasului Tihuța, atât pe raza județului Bistrița-Năsăud, cât și în Suceava, ar fi trebuit să aibă același rezultat!!! Din păcate pentru șoferii care trec prin Bistrița-Năsăud, reabilitarea a avut un rezultat catastrofal, în timp ce în jud. Suceava, carosabilul DN 17 arată impecabil…
Întrebare 2) Există date de referință care pot evidenția diferențe de rezistență ale structurii (fundației) DN 17 pe porțiunile din județul Bistrița Năsăud comparativ cu porțiunile din județul Suceava?
Răspunsul DRDP Cluj este unul… cel puțin neprofesionist. Reprezentanții DRDP ne spun că ar fi diferențe, dar nu justifică răspunsurile. Aiuritor este argumentul privind diferențele de… trafic…
Răspuns – 2: “Având în vedere că faptul că lucrările de modernizare a sectoarelor de drum situate pe raza celor două județe, realizate în perioada 2007-2009, au avut la bază contracte distincte, precum și condițiile diferite de relief și climă și evoluția traficului greu, se pot evidenția diferențe în ceea ce privește rezistența și comportarea în timp a structurilor rutiere. Aceste diferențe se reflectă inclusiv în lucrările de întreținere curentă care au fost necesare anterior realizării lucrărilor de întreținere periodică pe sectorul din județul Bistrița-Năsăud. Aceste intervenții au constat în refacerea izolată a întregii structuri rutiere și/sau a stratului de bază (tratarea tasărilor și a burdușirilor locale, precum și a plombărilor gropilor cu mixtură asfaltică tip AB 31.5).”
Ne-am prins, da? Sectorul de Bistrița-Năsăud este mult mai afectat, în viziunea DRDP Cluj, de condițiile meteo și de trafic!!! Uluitor răspuns! Mărturisim sincer că expresia “condiții diferite de relief” ne-a băgat total în ceață…
Trecem la următoarea întrebare.
Întrebarea 3 – „Având în vedere că porțiunea reabilitată din DN 17 aferentă județului Suceava nu a necesitat reperații semnificative după recepția lucrărilor (2022) și starea drumului este relativ bună, de ce nu au fost utilizate aceleași materiale (material rulant, strat de uzură, parapete laterale) în procesul de reabilitare a porțiunii din DN17 aferentă județului Bistrița-Năsăud?
Răspuns DRDP Cluj: „Lucrările de întreținere periodică realizate pe DN 17, pe raza celor două județe, au fost proiectate și executate în conformitate cu aceleași prevederi tehnice, respectiv Normativul privind mixturile asfaltice executate la cald. Condiții tehnice de proiectare, preparare și punere în operă a mixturilor asfaltice, indicativ AND 605/2016, tabelul 2 – „Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură (rulare)”. La apariția degradărilor pe sectorul județului Bistrița-Năsăud, un aport semnificativ a avut comportarea deficitară și izolată a structurii rutiere sub acțiunea cumulată a două condiții preexistente: alcătuirea neomogenă a structurii rutiere în profil transversal și natura predominant argiloasă și sensibilă la variații de umiditate a terenului de fundare, fapt relevat și prin expertizele efectuate.”
În cadrul acestui răspuns apare aspectul legal cel mai grav. DRDP Cluj concluzionează pe baza expertizelor care… încă nu au fost finalizate! În viziunea reprezentanților DRDP, constructorul care a refăcut stratul superior NU este vinovat, deoarece fundația este vinovată! Doar pe raza județului BN, e clar?… Asta în condițiile în care șeful Secției de Drumuri Naționale Bistrița a declarat că reparațiile întârzie pentru că expertizele NU au fost finalizate!
Întrebarea 4 – Conform declarațiilor domnului Nicolae Gavriloae (șeful secției DN Bistrița), preluate de postul național public de televiziune ( 20 august 2026 https://tvrinfo.ro/dn17-cursa-cu-obstacole-pentru-soferi-dupa-reabilitare-asfaltul-s-a-valurit-pe-aproape-40-de-kilometri-ok/ ), și având în vedere pericolul major de accidente în trafic, în special pe raza localităților Josenii Bârgăului și Rusu Bârgăului, de ce nu au fost luate niciun fel de măsuri de ameliorare a condițiilor de trafic, până la data prezentei?
Răspuns DRDP Cluj: “Constructorii au fost notificați cu privire la comportarea lucrărilor în perioada de garanție și la degradările constatate pe sectorul de drum.
Având însă în vedere faptul că unele dintre degradările constatate nu se manifestau exclusiv la nivelul stratului de rulare, respectiv al covorului asfaltic executat, s-a impus efectuarea unei expertize tehnice. Aceasta are ca obiect stabilirea cauzelor care au determinat apariția și evoluția degradărilor, precum și identificarea și fundamentarea măsurilor de intervenție necesare pentru remedierea acestora.”
Pe cei de la DRDP îi interesează doar expertizele. Nu și pericolul de accidente, existent și acum!
Întrebarea 5: Care sunt variantele de lucru pentru ca traficul rutier pe DN 17 să se desfășoare, în cel mai scurt timp, în siguranță?
Răspuns: “Raportat la rezultatele expertizelor tehnice efectuate și la analiza cerințelor și obligațiilor contractuale, se va interveni prin lucrări de punere în siguranță a circulației rutiere și remedierea degradărilor constatate. În cazul în care, în urma verificărilor tehnice se va constata că straturile inferioare stratului de uzură constituie cauza principală degradărilor, lucrările de remediere vor fi realizate de către DRDP Cluj, iar refacerea stratului de uzură va reveni constructorilor, în conformitate cu obligațiile contractuale aplicabile. Dacă degradările constatate la nivelul părții carosabile sunt imputabile constructorilor, aceștia vor avea obligația de a efectua lucrările necesare pentru remedierea degradărilor.”
Întrebarea 6: În afară de amplasarea deja efectuată, a câtorva balize reflectorizante de semnalizare (fără lumină intermitentă), considerați că sunt necesare și alte măsuri urgente de semnalizare sau atenuare a daunelor porțiunilor de carosabil afectate, conform celor de mai sus, pentru a preveni accidentele rutiere?
Răspuns DRDP Cluj: “SDN Bistrița a dispus măsuri pentru îmbunătățirea semnalizării și avertizării participanților la trafic cu privire la existența degradărilor și a condițiilor de circulație. În acest sens, au fost montate indicatoare rutiere specifice, inclusiv indicatoare temporare, în conformitate cu prevederile SR 1848/1-2024, respectiv indicatorul Fig. U13 – „Limitare de viteză” la 30 km/h și 40 km/h, precum și indicatorul Fig. U5 – „Drum cu denivelări”.”
Cât de bine este presemnalizat pericolul de accidente? Vă invit să vizionați acest videoclip:
Vom publica și răspunsurile solicitate Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), precum și ale celorlalte instituții interpelate, pe măsură ce le vom primi la redacție.
Corespondența Bârgău.ro – DRDP Cluj:
