Recent, pe DN 17 (tronsonul Bistrița – Vatra Dornei), la intrările în localitatea Prundu Bârgăului, au fost montate două echipamente destinate măsurării vitezei cu care circulă autovehiculele, montajul fiind efectuat de către reprezentanții unei companii sucevene.

Am fost curioși să aflăm amănunte despre „performanțele” aparatelor și despre finanțarea instalării acestora, așa că am întrebat despre respectivele amănunte pe reprezentanții Primăriei, ai Secției de Drumuri Bistrița, ai Direcției Regionale de Drumuri Cluj și ai Poliției Rutiere Bistrița Năsăud.

Surpriză! Cu excepția primarului din Prundu Bârgăului, care ne-a informat că investiția aparține „celor de la drumuri”, niciunul dintre cei menționați mai sus nu cunoștea detalii despre proiect.

Abia după mai multe apeluri telefonice și după documentarea cazului de către un ofițer al Serviciului de Poliție Rutieră și de către reprezentanta pe comunicare a DRDP Cluj s-a elucidat misterul…

Aparatele respective au un rol strict informativ, pentru „domolirea traficului rutier”, și nu au vreo legătură cu echipamentele folosite de către polițiști. De asemenea, nu au legătură cu proiectul e-Sigur și nu vor fi folosite pentru sancționarea șoferilor.

Video:

Finanțarea prin PNRR a echipamentelor informative de viteză
Aparatele instalate la intrările în Prundu Bârgăului fac parte din eforturile Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) de a spori gradul de siguranță pe drumurile naționale.

• Sursa de finanțare: Achiziția și montajul acestor dispozitive se realizează prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mai exact prin Componenta 4 – Transport Sustenabil

Utilitate strict preventivă: Așa cum au subliniat autoritățile, aceste fonduri acoperă achiziția de dispozitive menite exclusiv să avertizeze vizual șoferii care depășesc limita legală. Rolul lor este „traffic calming” (domolirea traficului), acestea nefiind cuplate la sistemele Poliției Rutiere pentru emiterea amenzilor.

Echipamentele montate la intrările în Prundu Bârgăului fac parte dintr-un program mai amplu derulat de CNAIR prin fonduri PNRR, dedicat siguranței rutiere la intrările în localități. Compania implementează la nivel național aproximativ 130 de sisteme de calmare a traficului, care includ console echipate cu radare ce afișează viteza instantanee a autovehiculelor, alături de sensuri giratorii, pasaje pietonale, iluminat solar și parapeți de protecție în zonele cu risc ridicat de accidente. CNAIR a primit prin PNRR peste un miliard de lei pentru aceste investiții în siguranța rutieră. Potrivit unui reprezentant al companiei, investiția în panourile radar cu afișaj informativ se ridică la circa 70 de milioane de lei și trebuia finalizată până la sfârșitul lunii august. Rolul lor este strict educativ — unele dintre aceste console afișează chiar reacții grafice (emoticon vesel/supărat) în funcție de viteza înregistrată — și, așa cum a confirmat DRDP Cluj, nu au nicio legătură cu sistemul de sancționare!!!

Istoria proiectului e-Sigur în România
Este importantă distincția dintre panourile informative instalate recent și radarele destinate sancționării, care fac parte dintr-un proiect separat și mult mai complex, denumit e-Sigur.

• Contextul: România a fost, timp de mai bine de un deceniu, singura țară din Uniunea Europeană fără un sistem național de radare fixe, după ce vechile camere au fost dezafectate din cauza unui vid legislativ și a problemelor cauzate de externalizarea serviciilor

Reglementarea legislativă: Proiectul noului Sistem integrat de monitorizare a traficului rutier (e-Sigur) a prins contur clar odată cu legea promulgată de statul român în decembrie 2022

Arhitectura sistemului: Finanțat tot prin PNRR, e-Sigur are rolul de a integra aproximativ 500 de radare fixe amplasate treptat pe autostrăzi și drumuri naționale (administrate de CNAIR), alături de alte 300 de radare mobile ale Poliției Române

Sancționarea digitalizată: Spre deosebire de aparatele din Prundu Bârgăului, sistemul e-Sigur este conceput să constate automat abaterile de viteză, lipsa rovinietei sau prezența în trafic a autovehiculelor furate. Procesele-verbale vor fi semnate electronic și comunicate automat pe platformele digitale sau la domiciliul contravenienților

Tragediile recente: Accidente mortale pe DN 17 (Județul Bistrița-Năsăud)

Drumul Național 17, în special pe tronsonul Bistrița – Vatra Dornei, se confruntă constant cu un trafic intens. În ultimii doi ani (2024–2026), necesitatea amplasării unor măsuri de reducere a vitezei a fost dublată de statistici tragice. Iată câteva dintre accidentele mortale care au marcat acest tronson rutier recent

iunie 2026, Mureșenii Bârgăului – o fată de 12 ani, alături de o alta de 11 ani și de o femeie de 31 de ani, au fost accidentate de o mașină condusă de un bărbat de 59 de ani din județul Botoșani, care a pierdut controlul direcției, a pătruns pe sensul opus de mers și apoi pe trotuarul pe care se aflau victimele. Fata în vârstă de 12 ani a murit la spital!

26 decembrie 2025, Prundu Bârgăului – un tânăr de 20 de ani a pierdut controlul volanului într-o curbă și a intrat în coliziune frontală cu o mașină ce circula din sens opus; șoferița de 20 de ani și un pasager de 22 de ani au murit, impactul fiind surprins de camerele de supraveghere din zonă. Toți cei trei erau localnici, din comuna Tiha Bârgăului.

15 aprilie 2026, Cristeștii Ciceului/Uriu (Beclean–Dej) – un bărbat de 47 de ani a murit după ce mașina lui a intrat în coliziune cu un autobuz care circula din sens opus.

decembrie 2025, Podirei (Beclean) – un bărbat aflat în calitate de pieton a fost accidentat mortal de o autoutilitară condusă de un bărbat de 37 de ani.

mai 2025, municipiul Bistrița – un motociclist de 26 de ani a decedat în urma unui accident produs pe DN 17, la intrarea în Unirea dinspre Bistrița.