După ce oferta americanilor, refuzată de către președintele Ucrainei, de exploatare comună a resurselor subterane din țara vecină României, a ajuns subiect internațional de discuții, putem analiza un tablou complet al resurselor subterane care par a fi miza puterilor mondiale angrenate, direct sau indirect, în războiul ce are loc la câteva sute de kilometri de noi. 

În 2012, guvernul Ucrainei a semnat acorduri de concesiune cu mai multe companii occidentale, vizând exploatarea unor zăcăminte importante de gaze, implicând companii important, precum Shell, Exxon sau chiar Petrom. Alte contracte au fost semnate pentru exploatarea gazelor de șist. Aceste concesiuni promiteau să reducă semnificativ dependența energetică de Rusia și să genereze venituri substanțiale pentru statul ucrainean. Cu toate acestea, în lunile următoare, sub conducerea lui Viktor Ianukovici, multe dintre aceste concesiuni au fost anulate sau blocate prin diverse mecanisme birocratice și juridice. Fostul președinte ucrainean, care a refuzat și semnarea acordului de asociere cu UE, a fost recent condamnat, în lipsă, pentru înaltă trădare. El a parafat un împrumut de miliarde de dolari, din partea Rusiei, beneficiind și de un discount la prețul gazului importat de la ruși, înainte de a fi înlăturat de la putere. 

Prin anexarea noilor teritorii, rușii au reuși să pună mâna pe puține resurse de gaze și petrol, însă dețin mai mult de jumătate din rezervele de cărbune ucrainean și mai multe zone cu câteva metale rare. 

Au rămas la ucraineni aproape toate rezervele de aluminiu (bauxită), cupru, cobalt, nichel și beriliu. De asemenea, nu au fost ocupate zone din Ucraina care găzduiesc 75% din rezervele subterane de litiu și grafit (estimate la peste 500.000 de tone, folosite de producătorii de acumulatori și autovehicule electrice), 90% titan și uraniu, însă unele dintre ele se află la 15 km de linia frontului! 

Foto: ISW