În iarna 2024-2025, România se confruntă cu provocări semnificative în sectorul gazelor naturale, determinate de temperaturile scăzute, golirea rapidă a depozitelor și necesitatea importurilor masive, inclusiv a gazului rusesc prin Turcia. Aceste aspecte evidențiază vulnerabilitățile infrastructurii de stocare a gazelor din țară, mai ales în comparație cu vecini precum Ungaria, care dispune de o capacitate de depozitare dublă.
Situația depozitelor de gaze naturale în iarna 2024-2025
La începutul sezonului rece, autoritățile române au anunțat un grad de umplere a depozitelor de gaze naturale de peste 101%, depășind media europeană și asigurându-se că țara este pregătită pentru iarnă. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, declara în noiembrie 2024: „Suntem în continuare în supraplin, cu peste 101% grad de umplere, mai mult decât media europeană.”
Cu toate acestea, pe măsură ce temperaturile au scăzut, consumul intern de gaze a crescut semnificativ, ducând la golirea rapidă a depozitelor. În prima jumătate din februarie 2025, importurile necesare pentru consum s-au situat la un nivel de 4-5,5 milioane de metri cubi pe zi, suplimentar față de importurile destinate exportului. Această dependență de importuri a fost accentuată de capacitatea limitată de extracție din depozite și de producția internă insuficientă pentru a acoperi cererea în perioadele de vârf din sezonul de iarnă.
Au existat și controale la capacitățile de depozitare, unde au fost găsite nereguli semnificative și abateri de la regulamentele de extragere gaze naturale din depozite, existând suspiciunea că surplusul extras a fost exportat!
Importurile masive de gaze naturale și sursele acestora
Pentru a compensa deficitul, România a recurs la importuri masive de gaze naturale. La mijlocul lunii februarie 2025, importurile au atins un nivel record de 16,5 milioane de metri cubi pe zi, reprezentând aproximativ o treime din consumul zilnic al țării. Majoritatea acestor importuri provin din Bulgaria, cu sursa principală fiind gazul rusesc livrat prin Turcia. Această situație subliniază dependența României de sursele externe de energie în perioadele de consum ridicat, în contextul lipsei de investiții, în ultimii 30 de ani, în infrastructura strategică de transport național și în depozitele de gaze naturale.
În plus, exporturile către Republica Moldova au rămas ridicate, conducta directă Iași-Ungheni fiind utilizată la capacitate maximă. Aceasta a adăugat o presiune suplimentară asupra necesarului de importuri, întrucât o parte din gazele importate au fost redirecționate către țara vecină. Astăzi, România exportă aproape 4 milioane mc către Moldova.
Nu în ultimul rând, rezervele de gaze din Marea Neagră nu pot fi încă valorificate la maxim, deoarece legătura cu BRUA (segmentul Tuzla-Podișor / Giurgiu – litoral) nu este încă finalizată, lucrările începând după mulți ani de întârziere.
Infrastructura de depozitare a gazelor: România vs. Ungaria
Una dintre principalele vulnerabilități ale României în gestionarea cererii de gaze în perioadele de vârf este capacitatea limitată de stocare. În contrast, Ungaria dispune de o capacitate de depozitare a gazelor naturale de două ori mai mare decât cea a României. Această diferență permite Ungariei să gestioneze mai eficient fluctuațiile de consum și să reducă dependența de importuri în perioadele critice.
În ultimii 30 de ani, România a investit foarte puțin în extinderea capacității de depozitare, funcționând practic cu infrastructura moștenită înainte de ‘89, în timp ce Ungaria a atras inclusiv investitori privați în capacitatea de depozitare, depășind capacitatea țării noastre de stocare. Astfel, deși țara vecină nu are rezerve subterane de gaze naturale, gazele exportate, în timpul verii, de către România, se întorc iarna, pentru necesarul de consum, la un preț mult mai mare.
ALERTĂ! Deși România mai are în depozite aproximativ 1 miliard de mc gaze naturale, cele două depozite din Dâmbovița și Ialomița, care, practic, asigură echilibrarea sistemului din sudul României, înregistrează o golire de peste 80%, respectiv 90% din capacitate.
Foto Pixabay