A fost inaugurată o linie de producție peleți la Ilva Mică, având o capacitate de producție zilnică de 50 tone.
Peleții reprezintă combustibilul pentru centralele termice cu funcționare pe această sursă de energie. Peleții sunt confecționați din resturile provenite din exploatările forestiere, fiind un combustibil solid ce răspunde noilor cerințe de utilizare a energiei „curate” și regenerative, în formǎ de creioane (lungime medie 3-5 cm) și putere calorică de 4.500 kcal/kg.

Vânzarea centralelor termice pe peleți a crescut exponențial pe piața de profil, utilizarea acestui combustibil reprezentând o soluție rezonabilă de încălzire a locuințelor în zonele unde nu există rețele locale de gaze naturale. Principalul avantaj al acestor echipamente este reprezentat de autonomia extinsă între două alimentări cu combustivil, cu mult mai mare decât în cazul centralelor termice care utilizează lemne de foc. În funcție de mărimea rezervorului de peleți atașat centralei termice, locuința poate fi încălzită mai multe zile fără intervenția factorului uman, ciclurile de pornire-oprire fiind automatizate și, de obicei, controlate prin intermediul unui termostat.
Prețul peleților a fluctuat masiv în ultimii ani, tona de peleți valorând aproximativ 1200-1500 de lei în urmă cu 3 ani, cererea masivă “umflând” prețul acestora până peste 3000 lei/tonă în cursul anului 2022. Principala cauză a scumpirilor a fost exportul către țări precum Germania, Austria sau Italia.
Spre finalul anului trecut, prețul peleților a fost limitat prin lege la un nivel maxim de 2000 lei, intervenția brutală a guvernanților generând o criza masivă a pieței de profil, având ca și consecință dispariția peleților de pe rafturile magazinelor. Motivul? Guvernul nu a considerat necesară limitarea sau interzicerea exporturilor, astfel că toți producătorii au preferat să vândă în străinătate întreaga producție.
La momentul actual, marile lanțuri de magazine comercializează peleții la nivelul prețului maximal (2.000 lei/tonă). Pentru o locuință de 100 mp este necesară o aprovizionare anuală de minim 5-6 tone de peleți, astfel că suma necesară pentru încălzire depășește 10.000 Ron/an. Consumul este influențat de calitatea izolării locuinței și de temperaturile setate pe termostatul de control.
Calitatea peleților este un factor important în buna exploatare a echipamentelor, prezența nisipului și a resturilor de altă natură decât cea forestieră generând probleme tehnice ale echipamentelor.
În comparație cu județele vecine, Bistrița-Năsăud a avut puține capacități de producție peleți, cea din Ilva Mică fiind prima cu adevărat relevantă pentru dinamica pieței. Până la începerea războiului, Ucraina reprezenta o sursă importantă de aprovizionare pentru gospodăriile din județ care folosesc centrale termice pe peleți.
Reamintim faptul că aproximativ jumătate din gospodăriile din Bistrița-Năsăud nu au acces la rețelele de gaze naturale, eșecul autorităților locale, care au înființat ADI Gaze, în încercarea de a genera proiecte de extindere a rețelelor de gaze, fiind unul notabil și rușinos.
Dacă în județele vecine, Suceava și Maramureș, au fost aprobate investiții strategice de extindere a magistralelor operate de Transgaz, Bistrița-Năsăud încă așteaptă o minune pentru Valea Bârgăului și Valea Someșului, soluția, îndepărtată ca orizont de timp, putând veni prin extinderea magistralei de gaze care a ajuns la Vatra-Dornei.