În dimineața primei zile de Paște, membrii familiei se spală pe față cu apa dintr-un vas în care a fost puse un ou roșu, un bănuț și o crenguță. Apoi, cel mai vârstnic membru al familiei ia o bucată de anafură și rostește: “Hristos a Înviat!”. Tot în prima zi, copiii umblă din casă în casă să vestească Învierea și primesc câte un ou încondeiat.

A doua zi de Paște se distinge prin obiceiul „udatului”, adus în Transilvania în perioada Evului Mediu de sașii din zona Sibiului și care s-a răspândit în toate comunitățile reformate și catolice din Ardeal. Se spune că fetele care sunt stropite vor avea noroc tot anul. În trecut, fetele erau udate cu apa din fântână, însă în zilele noastre apa a fost înlocuită cu diverse sortimente de parfum. Obiceiul a fost adoptat în amintirea evreilor care i-au stropit cu apă pe adepții lui Iisus, care aduceau vestea Învierii.

După ce flăcăii au reușit să “ude” toate fetele, se adună cu toții pe un deal sau “pe grădini” și încep să joace Hapuc (sau Hapuci), un joc tradițional asemănător cu oina, participanții lovind cu bâtele o minge (hapucul), de obicei confecționată din cârpe și legată cu sfoară, pe care încearcă să o introducă în una din găurile săpate în pământ.